Pe drumul Margheritei

A tunat şi ne-a împrăştiat pe toate. Ca pe potârnichi. Eram prietene nedespărţite, un grupuşor de fete tinere, vesele… „patru iepe, sirepe şi năbădăioase”, ca-n basmul lui Ispirescu.
Nu ne-am văzut mulţi ani, dar, cum orice rău are şi o parte bună, Facebook-ul ne-a reunit de curând. La ideea uneia dintre prietenele mele, am alcătuit Clubul Crizantemelor, un cuibuşor de nebunii, de amintiri ce ne bântuiau pe toate de amar de vreme.

Strada Crizantemelor (de aici numele Clubului) era locul nostru de joacă. Locul unde am crescut, am copilărit, ne-am împrietenit… Credeam, la un moment dat, că ne şi împământenisem acolo, printre oameni săraci, romi şi bătrâni… marginalizaţii regimului. Dar, cum spuneam, a tunat…

Read more