 |
| Sursa foto: Google |
Elevilor din clasa-ntâi
Poveşti cu prinţi să nu le spui!
Nici cu dragoni ori cu balauri,
Să n-aminteşti deloc de baluri!
Nu vor să audă de ele
Ce tot atâtea… Cinderelle?
Era (toată) foc şi pară
Săraca Doamna profesoară.
Îi întrebă, deci, pe părinţi
Ce au ai lor copii în minţi?
De n-au răbdare să asculte
Poveşti cu prinţese desculţe
Ori, dimpotrivă, cu Motanul
Încălţat cu cizme purpurii
Cum se purtau pe vremuri… ştii?
Printre părinţi, într-o broboadă,
Stătea pitită, ca o iscoadă,
Bunica unui băieţel
Ce-avea-n ureche… un cercel.
– Spuneţi povestea de la coadă!
Şi dispăru că o năhoadă…
 |
| Sursa foto: Carmine Shoes |
 |
| Pantofi Stiletto Red Queen. Sursa foto: Carmine Shoes |
– Cum credeţi că s-a terminat povestea, dragii mei copii?
În clasă se iscă un tărăboi, de nu se mai înţelegeau unii cu altii.
– Cenuşăreasa s-a dus la bal şi când bătu gongul la miezul nopţii, fugi şi îşi pierdu pantoful stiletto, spuse băieţelul cu cercel.
– Prinţul o caută, apoi, pe frumoasa domnişoară căreia i se potrivea pantoful de lac, completă încântată roşcovana din prima bancă.
– Sau pe cea care avea perechea pantofului! Nu-i aşa, Doamna? întrebă mutulică al clasei.
Prinţul se-opri să se-odihnească.
O căutase zile în şir pe cea
Pe al cărui picior să stea
Pantoful Red Queen perfect.
Dar era cam… circumspect.
– Ce înseamnă circum…, Doamna profesoară?
– Neîncrezător, temător, le explică micuţilor şi apoi continuă:
Si când se pregăti să plece
Îi întrebă pe cei din jur, ‘ntr-o doară,
Dacă cunosc vreo domnişoară
Frumoasă, cu părul balai,
Cu ochi căprui şi gene evantai…
– Evantai??? se amuzară copiii.
Pantoful toate îl probară.
Şi, culmea(!), când îl încălţară
Se potrivea la toate, dară…
Perechea aceluia pe care
Prinţu-l aduse, ca model,
În geanta ca un ghiozdănel.
Şi, iarăşi culmea (!), toate-l avură
Fără defect ori vreo zgârietură…
Ce se afla chiar lângă el,
Stătea ascuns… un porumbel.
– Cucurrucucu, cucurrucucu!
Originalul e doar unul!
– Cucurrucucu, cucurrucucu!
Pantofii sunt… Carmine Shoes!
Şi, cu acest final neaşteptat,
am încheiat cea de-a cincea probă a concursului SuperBlog 2016,
proba sponsorizată de Carmine Shoes
Autor la "Pe cuvânt!";
Autor la "Scurt(-)Circuit".
- Timpul trece, programul „Work and Travel” ramâne - 13 noiembrie 2018
- (Îm)potriveala de acasă nu se potrivește cu cea din spital - 10 noiembrie 2018
- În ziua de dupa… - 8 noiembrie 2018
Awwww, geniala poezia! Imi place ca si tu ai schimbat povestea si ai facut-o chiar mai frumoasa decat cea originala.
Bravo! :))
Cenusareasa mea, chitita pe pantofi… în rest, ce-o fi o fi! :)))
Multumesc, Alina!
Practic, schimbând pantoful ce se poate întâmpla? M-am gândit că poate să nu îi mai iasă din picior. Că pantofii Carmine îți vin ca turnați! Dar atunci cum ar fi găsit-o prințul? Așa că am schimbat pantoful, dar am înlocuit-o și pe Cenușăreasă. Definitiv și iremediabil. Cum cu cine? Cu mine! :)))
Auzi, tu, comicăroasă poezie! Noroc că știu unde trăiești tu, că pe-aicea, profesoarele sunt întrecute în pantofi și de școlărițe!
Ce m-as mai duce putin asa la scoala!!!! De-aia am refacut-o p'asta de soferi! Sa mai simt adrenalina vremurilor trecute.
Daaa! Cenusaresele voastre smecherite rau de tot! Ce sa mai zic???
V-am mai scris eu! Vedea-v-as pe toate pe toace! :))))
Pe cuvant, in locul tau as scrie poezii pentru copii, asta e mai tare ca orice balarie din manualul de romana a lui fiu-meu!
Cred ca ar prinde la copii varianta, mai ales ca ei adorm cu netul si se trezesc cu… internetul. 🙂
Multumesc pentru apreciere, Crina!
Apropo… chiar am o propunere de genul asta. Dar, sa vedem…