UA-77766388-2

Sunt domnişoară la „fusta” mea

Când s-a născut ţa, mă aflam pe alte meleaguri. Coclauri le zic unii. Soare, muzică, samba, caipirinha şi oameni frumoşi. Chiar frumoşi! Sociabili, amabili, veseli şi plini de viaţă. Aşa sunt brazilienii!

În Martie 1994, soarele, muzica şi carnavalul şi-au găsit o nouă „casă”. Acolo unde tocmai se năştea frumoasa noastră. Şi s-a-ncins atunci o sârbă românească!!! Şi caipirinha se făcu pălincă! Şi mesenii… zob!

Frumoasa venea pe lume într-o familie cu mulţi băieţi, aşa că îşi revendică, fără concurenţă, titlul de prinţesă adulată şi adorată de toţi.

Am văzut-o prima oară la un an şi jumătate, într-un concediu scurt. Prea scurt ca să mă satur de ea! Era frumoasă şi capricioasă, exact aşa cum îi stă bine unei adevărate prinţese.

Toţi îi sugeram mamei să o facă model. „De mică, ce-are?” îi spuneam Lilianei (sora mea, pentru cine nu ştie).

Trăsături perfecte, pielea imaculată, ochii ca marea şi buzele roşumac. Păr nu prea avea ea, dar, chiar şi fără, era atât de frumoasă şi năzbâtioasă, că nu puteai să-ţi iei ochii de la ea şi să-i muţi pentru o secundă pe altceva, că te trezeai cu ceşcuţa de cafea goală!!! Mereu pusă pe şotii, terorista!

ţa, Alina, intrase în rolul de model încă de la acea fustă* vârstă, fără să fi fost vreodată model pe altă pasarelă decât pe cea a coridorului lung din „Drumul Sării”. Nu încă.
Proba rochiţele, se schimba de zeci de ori pe zi, inventa motive de tot felul pentru a trece la ţinuta următoare. În timp ce alte fetiţe din bloc se lăudau cu păpuşile, ea-şi lăuda garderoba. Cadoulele ei preferate erau… ţoalele!
Am văzut-o apoi la doi ani şi jumătate, şi-apoi la patru, la cinci… Ani şi ani am rătăcit pe drumuri, timp în care ea creştea şi se făcea din ce în ce mai frumoasă.

Când mă prindea la înghesuială, începea:
Vlei colemanda, Daua? Uite, apasă plei să mă vezi! Ce, ţi-e lău? Vlei bicamente?

Şi o vedeam. (Că)lău nu-mi era. Dansa, se maimuţărea, se răsfăţa, poza… Nu lipsea, de altfel, din nicio poză sau video. În toate-şi băga faţa!

Alina Ioana
Foto: Arhiva personală

Pe la patru,cinci ani, se admira în fotografiile „vechi” şi nu uita vreodată să comenteze: Ce frumoasă eram! Nu, Dănuţa?

Alina se îmbrăca singură. Niciodată greşit, niciodată cu lucrurile pe dos şi, mai mereu, cu gust şi asortând culorile. Se pieptăna, se îngrijea… ne pieptăna şi pe noi, cucoanele. Ne coafa, înmuind peria în… mda, în vasul de WC din băiţă (ştii tu, Liliano!), pentru că la chiuvetă nu ajungea. Refuza să poarte ceea ce nu-i plăcea dar, oricât de căpoasă şi cu „personalitate” ar părea cuiva din descrierile mele, era „o dulce” (scumpă a devenit mai târziu) şi avea mult farmec, gingăşia şi sensibilitatea ei (mai ales pentru mămăiţe, pe care le saluta oriunde le întâlnea, pe stradă, prin magazine, prin tramvai) mascând perfect micile-i defecte. Eh, că bine-o mai (de)scria Macedonski

Cu ochi lungi, cu gene lungi,
Zilnic râde, zilnic cânt
ă,
Veselia ei te-ncânt
ă,
Îns
ă ea goleşte pungi
Cu ochi lungi, cu gene lungi.

Zilnic râde, zilnic cântă,
Ţi-ai da via
ţa pentru ea,
Îns
ă viaţa nu ţi-o vrea,
E
şi drac dar e şi sfântă…
Zilnic râde, zilnic cânt
ă.

 (În Archangel) 
Ne-am spus, la un moment dat, că poate nu este atât de frumoasă. Că poate aşa o vedem noi, pentru că este a noastră. Că, na(!), orice cioară-şi vede puiul frumos. Dar ce? Chiar n-aţi văzut şi ciori frumoase?
Alina noastră, însă, se încăpăţâna să fie într-adevăr frumoasă, aşa că am început să ne gândim serios că am putea lucra cu ea. Să ne scoatem, chipurile! Material genetic aveam, urmau de-acum lecţiile de înfrumuseţare propriu-zisă. Educaţia, în primul rând. Pentru că fără ea, frumuseţea nu ţine! Nu este completă! Este ca un… Samsung Edge fără baterie. 🙂
De ce sunt româncele frumoase? Care-i secretul frumuseţii lor?
Ei, bine! Eu am să încerc să găsesc o explicaţie, întorcându-mă (în timp) la „ritualurile” Alinei. La educaţia, deprinderile sănătoase, manierele şi emanciparea care au ajutat-o să fie, mai târziu, model. Un model, în toate privinţele.

– Alina, mamă, mergi drept! Şi nu-ţi arunca picioarele în dreapta şi-n stânga, că doar nu cultivi cartofi!
Sau…
– Mănâncă frumos, fato! Cel mai urât este să vezi pe cineva înfulecând şi să-l auzi plescăind, indiferent cât de bună ar fi mâncarea! O să ieşi în lume, trebuie să ştii să te comporţi ca o persoană manierată!
Ori…
– Nu-ţi mai roade unghiile alea! O să-l dai de-a dreptul pe spate pe băiatul care o să-ţi sărute ( şi) mâna!
Ba chiar…
– Nu fii ridicolă! Nu te machia exagerat! Frumuseţea naturală este mult mai apreciată! Te rog, nici prea-prea, nici too maci!

Maci
Maci

Deşi ţâncii aveau dulăpiorul şi etajera din baie pline de cosmetice scumpe, de marcă – de, pe tine, vizitator sau rudă invidioasă, te-apuca cufureala din două în două minute numai ca să mergi mai des la toaleta stil „Beauty Duty-Free Shop” -, foloseau toţi (inclusiv bărbaţii casei) multe produse naturale, fără parabeni, fără chimicale, fără conservanţi: săpunuri antibacteriene, demachiante şi creme pe bază de plante sau uleiuri organice obţinute din seminţele acestora, soluţii tonificante şi hidratante.

Educaţia şi lecţiile Alinei continuă şi acum. Dar nu, nu mai suntem noi cu gura pe ea, ci se cicăleşte educă singură deja.

„Ritualurile” ei de înfrumuseţare sunt simple, dar eficiente. Gerovital Plant în fiecare dimineaţă, adică o uşoară tamponare a feţei cu Apă micelară hidratantă înainte de aplicarea make-up-ului, şi seara, demachierea şi tonificarea pielii cu Loţiune tonică antioxidantă, înainte de culcare.

Secretul Alinei: Apă micelară hidratantă + Loţiune tonică antioxidantă, produse din noua gamă Gerovital Plant 2016, ingredientul de bază fiind uleiul organic din floare de mac. 

Alina este în prezent model la Fashion TV. Dar nu este model pentru că e frumoasă, ci este frumoasă pentru că e model. Un model pe care l-aş recomanda tuturor acelora cărora li se pare că frumuseţea dăruită de mama natură este de-ajuns pentru a fi o persoană cu adevarat frumoasă.

Alina Ioana Tâncu
Alina Ioana Ţâncu, Foto: Arhiva personală

Revenind la întrebarea de mai sus, iată concluziile mele: Româncele sunt frumoase pentru că ştiu să fie. Cu puţin, cu educaţie, cu gust şi rafinament, cu Farmec. Româncele sunt frumoase pentru că ştiu să-şi poarte frumusetea şi, mai ales, să şi-o menţină cât mai mult cu putinţă.

Cam puţine concluzii, nu? Dar suficiente pentru a descrie frumuseţea pe care o apreciez.

R. Constantinescu, blogger cu „greutate”, răspundea acum un an, pe blogul lui, la aceeaşi întrebare, printr-o fraza simpatică, din care redau selectiv: „Du-i pe turiştii străini în Bucegi, dar fii sigur că nu Babele o să fie cele admirate”!

Eu aş spune că până şi „babele” sunt mai frumoase la noi, de la ele moştenind generaţia frumoasă de astăzi atâtea trucuri şi metode de înfrumuseţare naturale, sănătoase şi, nu în ultimul rând, ieftine!

***
Alina, dragă, as fi scris mai mult despre frumuseţea ta şi tot ce înseamnă pentru noi frumos alături de tine, dar ăsta e un advertorial, totuşi!  Îţi doresc, dară, să rămâi mereu aşa cum eşti: unică, specială, minunată! Româncă frumoasă, pentru cei ce ştiu să privească… printre gene.
La mulţi ani, iubita mea nepoată!
*) expresii şi cuvinte stâlcite de-ale Alinei.
Articol scris pentru proba a patra a concursului Spring SuperBlog 1016
probă sponsorizată de Farmec
Sigla Farmec

Social:

Daniela

Fondator, Administrator și Autor la "Spicuiri";
Autor la "Pe cuvânt!";
Colaborator la "Chic-Elite".
Social:

Ultimele postari ale lui Daniela (vezi toate)

S-ar putea să-ţi placă şi:

3 Comentarii
  1. Eu nu știam de Alina voastra până n-am văzut-o la Lili, sora ta, care are un zâmbet și niște ochi minunați. Lili, că pe Alina oricum ai lăudat-o și la fel am făcut-o și eu, ieri, cand am văzut câtă frumusețe poate zace într-un om. Sa va traiasca și voi la fel.

  2. Da, sunt o familie de frumosi. De la mic, la mare.
    Lili are, într-adevar, niste ochi de-un albastru de te cuprinde ameteala daca-i privesti prea mult :).
    Multumesc, Adriana! Si voi sa traiti si sa fiti fericiti!

  3. O familie superba, toti sunt frumosi, Alina e frumoasa si dulce foc !Mult succes, Alina Ioana !

Spicuiește, rogu-te!

Adresa blogului

SPICUIRI (ŞI ATÂT...)

http://spicuiri.ro

Fondator: Daniela Havarneanu

Condiţii de utilizare

©Spicuiri  2014-2017
Toate drepturile rezervate.

Important!
Reproducerea textelor de pe acest blog se poate face doar în limita a 400 de caractere și cu link spre sursă.

%d blogeri au apreciat: