UA-77766388-2

„Straja” buna trece primejdia rea

Doar la vederea pozelor puse la dispozitie de organizatori pentru proba nr. 7, mi-am amintit de „parcul” nostru de aventura din copilarie.
M-a marcat profund acel parc. O cicatrice de toata frumusetea. Nu va spun unde !
Parcul nostru era, de fapt, un teren de antrenament al unitatii militare care se întindea pe câteva zeci de hectare si tinea cât era Antiaeriana de lunga.

Cartierele marginale ale Bucurestiului de odinioara nu cunosteau deloc notiunea de parc. Micul spatiu verde dintre blocuri era îngradit în mod abuziv de cei care locuiau la parter, iar numarul mare de blocuri cu locuinte sociale, îngramadirea defavorizatilor într-un spatiu cât mai restrâns – conform schemei urbanistice tip „claie peste gramada”-, faceau, practic, imposibila atribuirea unui teren pentru amenajarea unui parc pentru locuitorii zonei.
Prin urmare, ne jucam pe strazi, pe alei, printre masini, trecatori… pâna în ziua în care descoperirea atâtor „leagane” tentante ne-a facut sa sarim pârleazul la vecini, adica în unitatea militara. La început nu erau garzi. Când însa au început s-apara, le evitam în toate felurile, utilizând toate siretlicurile numai de noi, cei din „Crizantema Team”, cunoscute. 

Nu eram multi cei care aveam curajul s-o facem. În gasca noastra, de exemplu, erau mai mult baieti decât fete. Dar noi, eu si sora mea mai mare, ne aventuram cu ei laolalta, fara prejudecati.
Învatasem pâna si saritura hotului, coboram pe scripeti din vârful platformei, ne jucam de-a v-ati ascunselea pe dupa tintele de lemn … Nu cred ca era vreun scrânciob pe care nu-l încercasem.
Am fost prinsi de câteva ori în flagrant. Când se dadea alarma, alergam ca pitulicile în toate directiile asa încat, de cele mai multe ori, renuntau garzile, iar noi scapam neurecheati.
Dupa câteva luni bune de aventuri, ne-am ales cu jdemii de julituri, taieturi, cusaturi de, ajunse la adolescenta, ne era rusine sa ne aratam picioarele „fine” de domnisoare.
Nu am mai avut astfel de experiente de atunci. Ideea de a petrece câteva zile într-un parc de genul asta ma înfricoseaza numai gândindu-ma la câte pericole ne expuneam când eram mici. Cu toate astea, sunt convinsa ca amenajate si create special pentru copii, adolescenti, tineri curajosi sau chiar adulti carora le curge adrenalina prin vene, nu mai prezinta în ziua de azi nici un pericol. Ca doar „straja” buna trece primejdia rea.  Ba chiar consider ca putin sport si câteva zile petrecute în plina natura, n-ar strica nimanui. Cu âtat mai putin mie.
Daca eu, personal, n-as mai avea curajul sa-mi împleticesc picioarele printre sfori si placute de lemn sau sa ma atârn în cârlig si sa-mi dau drumul cu tiroliana pâna jos în parcarea de la Telegondola (acolo cred ca m-as opri daca nu as lua vreun copac în brate înainte), v-as provoca la o alergare în Parcul de aventura Straja, în ritm vioi, pe voi cei care v-ati îngrasat cu sendviciul meu din proba trecuta. Mâncaciosi, scriiciosi sau citiciosi ( în aceeasi oala va „fierb” pe toti).  Mai ales ca Straja este locul unde s-au întâlnit si în editia trecuta blogariciosii (vorba Matildei). Cum „diferenta stimuleaza concurenta”, va invit, asadar,  într-un mic sejur la Straja.  Veti petrece o vacanta de neuitat si va veti încarca, totodata, bateriile pentru editia de primavara a concursului SuperBlog 2015.

Situata în inima masivului Vâlcan în zona Valea Jiului, la o altitudine de peste 1400 metri, Vila Alpin Straja ofera atât iubitorilor sporturilor de iarna, cât si doritorilor de experiente unice pe tot parcursul anului, posibilitati de cazare individuala sau în grup la preturi foarte avantajoase.
Aparte cele sapte pârtii de schii ale statiunii – din care patru amenajate si pentru „spectacolul” în nocturna -, atractiile zonei – în special parcul de aventuri Straja – fac deliciul atât vizitatorilor din toate colturile tarii, cât si turistilor straini. Si daca pârtiile si parcul nu sunt de ajuns pentru a va convinge, veti putea vizita acolo si Schitul Straja – ridicat în memoria eroilor primului razboi mondial – a carui intrare este inimaginabil de frumoasa: un tunel de 50 de metri având peretii pictati în întregime cu imagini bisericesti din Vechiul si Noul Testament.

Sunteti, asadar, croiti pe aventura ? Va surâde ideea de team building ? Parcul de aventura Straja si Vila Alpin reprezinta alegerea perfecta pentru organizarea competitiilor, reuniunilor, conferintelor si festivitatilor dumneavoastra.
Evadati din cotidian! Nu ratati ocazia unei vacante la Straja !
Si nu încercati sa ma depasiti daca ma-ntâlniti pe trasee… p’acolo ! Mai bine ma sariti …

Articol înscris la proba nr. 7 a concursului SuperBlog 2014, proba sposorizata de Vila Alpin*** din Straja.

Social:

Daniela

Fondator, Administrator și Autor la "Spicuiri";
Autor la "Pe cuvânt... de blogger!";
Colaborator la "Chic-Elite".
Social:

Ultimele postari ale lui Daniela (vezi toate)

S-ar putea să-ţi placă şi:

2 Comentarii
  1. Hi, hi, ador stilul tau amuzant de a scrie chiar si despre lucruri serioase. Astazi cu atat mai mult, pentru ca mi-ai amintit de copilarie, de semnele pe care inca le mai am pe genunchi, de poligonul de trageri in care ne jucam pititea, de toate pericolele la care ne expuneam.
    Mi-ar placea sa ajung la Straja, desi nu sunt convinsa ca instinctul de conservare m-ar lasa sa ma bucur de tot ceea ce au pregatit pentru noi…

  2. Si tu Vienela ? hahaha…
    Ce de amintiri !

Spicuiește, rogu-te!

Adresa blogului

SPICUIRI (ŞI ATÂT...)

http://spicuiri.ro

Fondator: Daniela Havarneanu

Condiţii de utilizare

©Spicuiri  2014-2017
Toate drepturile rezervate.

Important!
Reproducerea textelor de pe acest blog se poate face doar în limita a 400 de caractere și cu link spre sursă.

%d blogeri au apreciat: