UA-77766388-2

S.O.S. Bateria!

Baterie auto Bosch S5 100 Ah
Baterie auto Bosch S5 100 Ah
 „Când o baterie moare, e ca o relaţie – ai putea să mai tragi o vreme de ce-a rămas, dar cel mai sigur te poţi bizui doar pe una nouă şi plină de energie… 
Raluca Popa – Client BateriiAuto.net
Cine n-a avut vreodată necazuri cu maşina?
Eu am condus puţin (până mi-a expirat carnetul… că şi el are termen de valabilitate, nu?), dar în puţinul ăla, m-am lovit de toate: ba pană de cauciuc, ba cablul ambreiajului rupt, ba fum de la motor… Ca să nu mai vorbesc de veşnica problemă a bateriei auto.
Când ţi-e lumea mai dragă, ia-o din loc dacă mai poţi!
Norocul meu că de fiecare dată când am avut bateria pe ducă, maşina s-a aflat pe lângă casă. Altfel, aş fi lăsat-o pe unde s-ar fi nimerit şi m-aş fi dus învârtindu-mă.
Noi, femeile, conducem prudent, elegant, suntem foarte atente şi mai puţin aventuroase. O plăcere să ne vezi la volan! zic eu… Când vine vorba, însă, de partea tehnică, mecanică, electrică sau până şi cea a curăţatului zăpezii de deasupra, preferăm să ne luăm tălpăşiţa uşor şi să uităm, până la rezolvarea problemei, că avem maşină.

Singura femeie mai băgăcioasă pe care am întâlnit-o până acum, este soră-mea. Aia face şi desface la maşină ca la Lego. Îi şi place, nimic de zis!
Când am avut problema cu cablul de ambreiaj rupt, eram cu maşina ei – un Abarth ce-i făcea  concurenţă serioasă Cooper-ului lui Mr.Bean -, pe care şi-o cunoştea perfect.
Ne-am dat jos din maşină, a ridicat capota (dacă-mi aduc bine aminte), a tras de un cablu pe care l-a vârât cumva în maşină şi mi-a spus: Gata! Am rezolvat! Când îţi spun, tragi de cablu!
M-am uitat ca mâţa-n calendar la ea, pentru că nu înţelegeam deloc ce vrea să zică.
Îmi zise că ăla era cablul care ţinea pedala de ambreiaj, aşa că eu acţionez pedala manual (trăgând zdravăn de el) şi ea schimbă vitezele.
Dom’le, nu ştiu cum să vă spun, dar am ajuns unde trebuia să ajungem…  Zdruncinate rău, dar am ajuns. Şi înapoi acasă.

Altădată, eram cu maşina mea, care era mai mare, mai puternică… mişto era, dar „varză” pe dedesubt, lonjeroane mâncate, cabluri ciugulite, de ba(c)terie iar nu mai zic… şi trebuia să ne deplasăm urgent undeva. Bine că nu mai ştiu unde!
Dăi cheie, şi iar… şi iar! Nimic! Nu porneşte. I-am dat, până am descărcat bateria de tot.
O văd pe sora-mea că se duce la o doamnă care tocmai se pregătea să demareze în forţă, schimbă cu ea două trei fraze şi o aduce cu maşinuţa-i mititică în faţă Mantei mele cu motor de 2000. Cleşti, nişte fire roşu-portocaliu… cred că aşa erau, capotele deschise, şi uite cum o rezolvă băgăcioasa de sor-mea şi p’asta! Dar n-am mers mai mult de doi kilometri

Muuuulte am tras cu maşinile. Ne dădeam mari că erau de-afară, frumoase, dar, la o adică, te lăsau în drum exact când nu te asteptai.
Eu nu m-am priceput deloc la ele. Nici acum, să fiu sinceră, nu cred că aş fi în stare să schimb la o maşină mai mult de o siguranţă arsă. Nu m-a pasionat înainte, nu o să mă pasioneze nici de acum încolo. Dar de condus, îmi place al naibilui de tare! Şi pentru că-mi place, n-o să mă ţină o baterie moartă în loc.
Un click, că tot avem telefoane smart acum, locaţia, modelul maşinii… şi gata! Vin băieţii! Unde mai pui că-s tinerei şi pricepuţi. Păi, nu? De ce să mă bag unde nu-mi fierbe oala, atâta timp cât pot să beneficiez rapid, cu garanţia lucrului bine făcut, cu puţini bani şi fără dureri de cap de serviciile profesioniştilor? De ce să mă dau eu în spectacol, când pot să am parte de unul?
Mai mult, dacă aş putea, aş face chiar o App pe care aş numi-o S.O.S. Bateria! Ar fi extrem de utilă tuturor şoferiţelor pricepute, aşa, ca mine.
Alţii mi-ar spune: „Da’ mergi, dragă, la un atelier auto”!
Păi, dragă, dacă Mahomed nu mai poate s-ajungă la munte, vine muntele la el, nu? Logic!

Aşadar, nu staţi prea mult pe gânduri, oameni buni! Cu un click, găsiţi baterii auto ieftine cu montare la domiciliu sau la locul în care şi-a dat duhul cea veche, o echipă de tineri net care vă vor rezolva problema şi vă vor „uşura” şi de… defuncta.
Când am avut probleme cu bateria Volkswagen-ului, pe care l-am cumparat acum cinci ani, am accesat şi eu site-ul şi mi-a atras atenţia, în mod special, o anume frază:
Avem o vastă experienţă în domeniu. Am montat baterii pe maşini pretenţioase precum: Aston Martin DBS, Bentley Continental GT, Ferrari F430, Audi Q7, Porsche Cayenne, Mercedes GL, Volkswagen Touareg„.
Cum aşa? Touareg-ul meu se află în categoria maşinilor pretenţioase?

Eh, uite ca da. Si ştiu acum de ce. Bateria maşinii mele se află ascunsă bine, sub scaunul şoferului. Adică, scaunul meu!  Nici prin ruptul capului nu mi-ar fi trecut s-o caut acolo!
Procedura de înlocuire nu este tocmai simplă. Dacă aş fi înlocuit-o eu, ar fi trebuit să scot câteva căpăcele care ascund căile de acces la ea, apoi să dau scaunul în spate, să-l ridic şi să-l dau înapoi… în faţă (?), să decuplez bornele într-o anumită ordine, să mă lupt în poziţia aia, nu tocmai decentă, cu o baterie care cântăreşte peste 15-20 de kile.
Ar fi trebuit să am ochelari şi mănuşi de protecţie, un spray cu vaselină şi litiu pentru a pulveriza pe borne să le protejez împotriva coroziunii, ar fi trebuit să curăţ şi tăviţa, şi capetele bateriei, cu soluţie de bicarbonat, să aştept să se usuce bine ca să nu mă zgâlţâie puţin la montare… şi tot aşa!
Card memorie, pin-uri, coduri ale sistemului de navigaţie şi radioului… şi, toate astea, fără să pot fuma măcar o ţigară în timpul „operaţiunii”, ştiut fiind faptul că bateriile conţin o soluţie de acid sulfuric cu electrolit care este foarte corozivă şi produce gaz inflamabil!  Deci, nu numai electricitatea ar fi fost pericolul.

Să fim serioşi, credeţi că aş fi fost în stare? Credeţi că umblu cu NaHCOşi periuţă de sârmă la mine? Sau ca aş fi folosit Armani mei ca ochelari de protecţie, alta în afara razelor ultra?
Nu, dragilor… eu sunt o doamnă! Dau un ban, dar stau în faţă! Mereu!

Eu am platit, când m-a lăsat bateria cu ochii-n soare, 150 de lei, modelul maşinii mele fiind unul care necesită mai multă muncă. Dar voi? Probabil că aţi scăpa mult mai ieftin: 39 de lei pentru Bucureşti şi judeţul Ilfov. Păi ce mai cumperi azi cu 39 de lei?

Lăsând tonul glumeţ la o parte, sunt de părere că pentru anumite servicii este absolut recomandat să apelaţi la profesionişti, mai ales pentru cele legate de autoturismul pe care-l conduceţi şi care, rulând în condiţii improprii, poate pune în pericol nu numai viaţa voastră, dar şi a altora.
Pe BateriiAuto.net găsiţi baterii auto Bosch, Rombat, Varta, Caranda şi baterii auto Banner (uite că de Banner astea nici nu ştiam că există), veţi găsi întotdeauna şi ofertă promoţională la bateriile cele mai vândute, aveţi acces la informaţii referitoare la bateriile auto, în general, puteţi solicita, de altfel, informaţii suplimentare dacă cele afişate nu răspund tuturor întrebărilor voastre, aveţi de ales între posibilitatea plăţii rapide şi prin sistem securizat online sau în momentul livrării şi beneficiaţi de garanţia oferită pe loc, evitând, astfel, deplasarea ulterioară la un service auto pentru măsurătorile obligatorii.
De altfel, bateria uzată vă va fi preluată de echipă, ceea ce reprezintă iar un avantaj, pentru că nepredarea acesteia la schimb se taxează cu 10% din valoarea noii baterii, conform HG 1132/2008.

Oferte baterii auto
Sursa foto: www.bateriiauto.net

Caută bateria!

Dar ceea ce m-a încântat cel mai mult, a fost posibilitatea de a afla, în mai puţin de două minute, ce baterie se potriveste modelului maşinii mele.

Nu v-am convins? O să vă convingeţi singuri când veţi avea nevoie! 
Dar eu zic să fiţi pregătiţi pentru orice eventualitate, salvând undeva, printre contactele voastre, telefonul lor sau, mai bine, adresa web. Că d’aia aveţi internet-ul cu voi!
Surse suplimentare informaţii: www.aflacum.ro
Acest articol participă la concursul SuperBlog – Ediţia toamnă 2015
Proba nr. 17: Punem lumea în mişcare. În fiecare zi. Sponsor: BateriiAuto.net
Sigla BateriiAuto.net

Social:

Daniela

Fondator, Administrator și Autor la "Spicuiri";
Autor la "Pe cuvânt!";
Colaborator la "Chic-Elite".
Social:

Ultimele postari ale lui Daniela (vezi toate)

S-ar putea să-ţi placă şi:

8 Comentarii
  1. Bun articol, vesel, plăcut, cu multe informații și cu sugestii perfecte pentru orice șoferiță. Ce povești am și eu…pfui, conduc de 22 de ani…și stiu exact ce se strică la o mașină, habar nu am de unde stiu asta, dar stiu..

  2. La ce articol ai scris pe mine mă mai ajută doar sfinții! :)) Dacă la mine ți-ai luat porția de râs, la tine mi-am luat-o pe-aia de plâns. Așa să ne ajute fecioara sau ăl de sus! Suuucces!

  3. De ce? Am depanat… amintiri, nu? :)))))
    Multumesc, Olimpia! Sa ne dea si noua Domnu'… ca prea ne-a vitregit!

  4. Mi-era dor, Adriana, de comentariile tale! Ai fost cumva plecata? Sau te-a lasat bateria? hahaha
    Glumesc… da, si eu am avut multe, dar foarte multe patanii cu masina.
    Mi-a loc foc motorul odata si ma aflam exact în fata Guvernului. Politie, mascati… îti poti imagina ce-a iesit acolo. Si eu, saraca de mine, cu Opel-ul meu târ, târ… nevinovata, inocenta, pura… :))))

  5. Auoleu, bine că știu. Păi, la ce experiențe am eu ca soferiță, v-as face concurență cu un articol plin cu secvențe și clișee pe care nu o sa mi le scot din minte nici cu picamerul. Sincer, am intrat și la „vacanțe aseara„ dar ori eu n-aveam răbdare, ori netul meu mergea greu că imi trebuia enorm de mult sa derulez ceea ce ai lucrat tu acolo cu dibăcie, incat am uitat de comentat. Asta cu baterii, in schimb, pfui, ca si uneltele…două pasiuni ascunse.Si sa stii, Renault 5 a fost prima mea mașină, iar prima dată cand am urcat in ea..ghici? a luat foc, deci suntem tari. Totuși, mi-e neclar: de ce a mai fost nevoie acum iar de carnet dacă tu conduci demult?

  6. Cred ca si eu as putea scrie mult mai multe despre asta. M-am limitat doar la câteva situatii amuzante.
    Primul carnet l-am obtinut în Brazilia în 1996. Mi-a expirat în anul 2000, când ma aflam în Portugalia. Nu am putut sa-l mai schimb dupa expirare, asa ca am facut o pauza de 15 ani. Luna asta, pe 5 noiembrie, am luat carnetul din nou.
    Prima mea masina (doar a mea), si ultima, de altfel, a fost un Opel Manta 2000 GTE. O luasem de la unul care lucrase în Germania chiar la Opel si avea o multime de extras-uri. Arata super pe dinafara, dar când am luat-o la bani marunti, era toata kaputt! Asa ca am avut multe de (ex)tras cu ea. :)))
    Experienta cu Volkswagen-ul este si ea adevarata, dar în parte. Masina nu era a mea, dar eram de fata când cautam disperati bateria… nu mergea încarcata de la alta masina si am încercat s-o schimbam noi. Pâna la urma am chemat ADAC-ul si ne-a dus-o la atelier.
    Acum pot s-o conduc si eu, dar e automata si trebuie sa ma obisnuiesc cu ea.

  7. Doamne, dar cate stii!!! Se vede ca sofezi totusi. Eu, nu, doar ai mei au avut masina. Excelent articol!

  8. Erau alte timpuri. Trebuia sa stim câte putin din toate. Acum se rezolva mai usor problemele.
    Multumesc, Crina!

Spicuiește, rogu-te!

Adresa blogului

SPICUIRI (ŞI ATÂT...)

http://spicuiri.ro

Fondator: Daniela Havarneanu

Condiţii de utilizare

©Spicuiri  2014-2017
Toate drepturile rezervate.

Important!
Reproducerea textelor de pe acest blog se poate face doar în limita a 400 de caractere și cu link spre sursă.

%d blogeri au apreciat: