UA-77766388-2

Mai trec un hop, cu… Colop!

Acum un an mă înscriam pentru prima oară la SuperBlog. Probe din două în două zile, deşi, practic, intervalul dintre ele este de şapte, teme diverse, cerinţe, dead-line-uri… adică, o chestie nouă, pe termen destul de lung şi cam „ritmată” pentru mine.
Un maraton, cum îmi place să-i spun, la care ajungi, spre final, să te bucuri chiar şi numai dacă treci linia de sosire. Şi eu am trecut-o! (urmează aplauzele). Dar n-am să uit vreodată câte nopţi am visat probe sau de câte ori mergeam pe stradă „scriind” în minte ori concepând articolele. Te pătrunde al naibilui, ce mai?
Începusem în perioada SuperBlogului, aşa, în stil „napolenian”, mai multe chestii deodată: cursul de limba germană, şcoala auto   – partea de teorie – şi gimnastica medicală, la un loc cu mămăiţele care se plângeau de dureri de şale, ca şi mine. Dar Napoleon nu sunt, aşa că am început să le abandonez, uşor-uşor, pe cele pe care nu le consideram „vitale”. Şi am început cu gimnastica!!!
Ne aflam către finalul competiţiei. Mai precis, tocmai se afişase proba 24. Să fi fost, deci, sfârşitul lui Noiembrie sau începutul lui Decembrie. În aceeaşi zi în care s-a afişat proba, susţineam şi primul examen la Euroschule (la cursul de germană). Proba scrisă, apoi o probă de comunicare… „de vorba cu tine”, aşa aş fi numit-o. Intram câte doi în clasă, profesoara era la catedră şi asculta cum povesteam despre noi.
Mi-am ales o partenera de „discuţie” pe care toţi o considerau anti-talent la limbi… străine, evident. O poloneză de vreo 55 de ani, de la care nu înţelegeai mai mult decât numele.
Proba se desfăşura cam aşa: ea, partenera, îmi punea întrebări, eu începeam să „mă destăinui”… şi viceversa.
– Mă numesc Daniela Havarneanu, am 24 de ani, locuiesc în Leverkusen şi am un fiu de 25 de ani.
– Arătaţi cam „obosită” pentru 24, spune profesoara. Şi cu un fiu de 25…
N-am înţeles pe moment aluzia, aşa că îmi continui povestea:
– Pasiuni?  
Blogging! că alta nu-mi mai trecea prin minte.

Was????

Poloneza îmi face semn, dar eu, în transă!
– Daniela, trezeşte-te! Ai 48 de ani! Hai, asta cu blogging-ul mai merge. Şi eu caut pe Google!
Adicătelea, blogging este aceeaşi chestie cu googling??? Oh, nu! Asta nu mi se poate întâmpla tocmai mie, tocmai acum!
S-a distrat profesoara cu noi, dar am trecut cu brio şi hohote de râs proba… finalul a fost, deci, aşa cum îl doream.

***
Anul ăsta, culmea-culmilor, mă găseşte SuperBlogul în aceeaşi fază „napoleniană”. Iar duc mai multe decât pot! Şcoala auto s-a prelungit din diverse motive, aşa că, în momentul de faţă, mă apropii vertiginos de un alt examen: proba practică, de conducere, de la şcoala auto. Voi le spuneti „sală” şi „teren”, aici sunt „teorie” şi „practică”.
Cursul de germană l-am pus în stand by, teoria am luat-o fără probleme deoarece am dat-o în limba maternă, dar oh! cum mă descurc acum cu instructorul auto?
Eu nu înţeleg tot, el nu spicuieste pe limbile mele deloc…
Fiecare oră practică pe care am făcut-o, am încheiat-o cu mulţumiri lui Dumnezeu. Şi câteva închinăciuni.  E greu şi pentru cei care înţeleg perfect germana, dară pentru cei care se laudă cu… o boabă.
– Daniela, uită-te în faţă! Ţine ambele mâini pe volan! Încadrează-te mai pe dreapta! Blinken!!! Lenken!!! Bremsen! Dacă nu înţelegi ceva, întreabă-mă!
Am parcurs cu bine până ieri, când îmi spune:
– Ia-o la stânga acum… semnal, oglindă, privirea peste umăr… ştii tu!
– Ştiu!… Şi-o iau la dreapta!
Norocul a făcut ca în acel moment să nu fie nicio maşină în stânga, aşa că am putut schimba culoarul… dar la examen aş fi picat.
Ne întoarcem pe autostrada pe care am venit, iar Blinken, iar Lenken şi apoi Gas, Gas, Gas! Accelerăm, adică. Dani Lauda, talent înnăscut!

Când am ajuns la şcoală, am parcat şi-mi spune instructorul:
Uită-te numai în faţă! Lasă mâinile pe volan!
Şi începe să-mi vorbească. La fiecare frază, întorc capul către el.
– Daniela, îţi par un bărbat atrăgător? mă întreabă serios, făcându-mi provocator cu ochiul.
– Nu chiar, îi răspund!
– Aha, e clar că n-ai înţeles sensul întrebării!

Iete şi p-ăsta! S-o fi aşteptat să-i spun că „Da”???

Nu, evident că nu. Dorea, doar, să mă facă să înţeleg că nu am ce-l privi pe el în timp ce conduc, deşi în acel moment eram perfect „parcaţi”, ci să mă uit doar în faţă. Eu conduc, cică,  cu faţa-n spate… dar mă asigur, nu?

– Mulţumesc, domnule S.! Ne vedem mâine la 12,30! O zi bună!
– Daniela, ştampilează-ţi pe mâini Dreapta/Stânga!!! O zi bună!

Şi iată cum, încă o dată, SuperBlogul, pătrunde în viaţă mea de zi cu zi. Proba afişată azi: Ce fel de ştampilă eşti tu?

Mergi tu, drăguţă, pe Colop, şi fă, nu una, ci două ştampile! Să-ţi poarte noroc ambele! Căci văz că nu mai poţi despărţi SuperBlogul de celelalte activităţi ale tale.

Iată cum am creat ştampila personalizată!
Şi uite ce-a iesit! Ştampila Auto!

Stampila personalizata - Colop

Oups! Am uitat ce-i mai important: o datieră!
Datiera personalizata - Colop

Dacă şi cu aşa o personalizare o iau pe tot pe „arătură”… Apropo! Cine zicea că ştampilele nu au şi alte utilităţi ?

BONUS, pentru SuperBlog!

Bonus SuperBlog - Colop

Gata! M-am jucat destul! E rândul vostru acum! Printer 20, 30, 40… Cât vă lasă sufletul!

Eu mi-am pus amprenta! Sunt o ştampila „2 în 1”, care îmbină utilul (prima) cu plăcutul (a doua). Dacă imaginaţia mea nu vă este de ajuns, pe site-ul Colop veti găsi câteva alte modele care să vă inspire în crearea propriei ştampile. Succes!
Exemplu model ştampilă. Sursa foto: media proba nr.3 Superblog.
Cu acest articol, am ştampilat şi proba nr. 3 a concursului SuperBlog – Ediţia Toamnă 2015
Sponsor: Colop România
Sigla Colop Romania

Actualizare: 87 de punte

Social:

Daniela

Fondator, Administrator și Autor la "Spicuiri";
Autor la "Pe cuvânt!";
Colaborator la "Chic-Elite".
Social:

Ultimele postari ale lui Daniela (vezi toate)

S-ar putea să-ţi placă şi:

Spicuiește, rogu-te!

Adresa blogului

SPICUIRI (ŞI ATÂT...)

http://spicuiri.ro

Fondator: Daniela Havarneanu

Condiţii de utilizare

©Spicuiri  2014-2017
Toate drepturile rezervate.

Important!
Reproducerea textelor de pe acest blog se poate face doar în limita a 400 de caractere și cu link spre sursă.

%d blogeri au apreciat: