UA-77766388-2

Cea din urmă, dar nu ultima… Sper!

S-a mai dus una. O ediţie SuperBlog, pe care am s-o trec în revistă în doar câteva fraze.

Spring SuperBlog 2016 a fost una dintre ediţiile de primăvară puţin mai lungi. Nu ştiu dacă cea mai lungă din istoria SB, dar cea mai de durată dintre cele la care am participat eu.

Sponsori noi, ceea ce m-a bucurat, sponsori care semnează condica de prezenţă la toate concursurile şi sponsori care au revenit după o scurtă pauză.

Premiile ediţiei de primăvară sunt mai „uşurele”, dar sunt şi, cum am mai spus, ajung la premiaţi fără probleme, drept care mulţumim organizatorilor. Nu sponsorilor, pentru că nu înţeleg de ce ar trebui să fie mai slăbuţe, atâta timp cât reclamă se face la acelaşi nivel, cu aceeaşi implicare şi dăruire din partea bloggerilor.

Am scris pentru câţiva sponsori cu trac, cu teama că greşesc, cu nesiguranţă, punctele obţinute în ediţiile trecute fiind, parcă, bătute-n cuie şi, ca atare, fără să nutresc speranţa că-mi voi bate propriile recorduri la probele lor. Nu-i amintesc, şi nu pentru că mi-ar fi jenă s-o fac, ci doar pentru a-mi lăsa mie timp şi spaţiu pentru o eventuală autodepăşire. Bloggerii îi ştiu, însă.

Am scris cu emoţie şi plăcere la mare parte dintre probe, iar rezultatele din această ediţie au fost neaşteptat de bune. Note peste 90, excepţie făcând o singură probă, la care am obţinut numai 86 de puncte. Una peste alta, fără să fi câştigat prea multe premii şi cu o penalizare de 10 puncte, am reuşit să mă aflu pentru a doua oară în Top 10.

Finalist SuperBlog 2016

Juriile… eh, aici avem mereu ceva de criticat, pentru că, aşa cum spuneam într-un comentariu pe Grup, subiectivismul este prezent în egală măsură în competiţie: al celor ce corectează, al nostru, cei ce încropim articolele. 

Şi pentru că voiam de mult timp să scriu mai în detaliu despre acest aspect, consider subiectivismul ca fiind o sabie cu două tăişuri. Dacă avem norocul chior să fim printre cei favorizaţi (pentru că există şi această formă de subiectivism, nu numai cel dat de gusturile „literare”) îl acceptăm şi-l considerăm just, util… ba chiar, necesar într-o competiţie.
Majorităţii, însă, subiectivismul retează capul, readucând bloggerul acolo unde îi este locul… în banca lui, fără să comenteze, fără să vocifereze, fără drept de apel. Şi dacă-mi veţi spune că există contestaţii pentru asta, vă întreb eu cum, Doamne (!), formulezi una în care ceri socoteală unui juriu pentru subiectivism? Deci, subiectivismul – ca favoritism – este, după mine, precum „reaua-credinţă” din Codurile Civil si Penal: trebuie demonstrată! Şi pedepsită! Are cineva curajul s-o facă? M-aş mira…

SuperBlogul este, prin „definiţie”, o competiţie creativă.

Creativitatea este şi ea supusă subiectivismului. „Câte bordeie, atâtea obiceie*”! Adică, este interpretată în atâtea moduri, încât ai putea să scrii o carte numai despre ea.
Ultimele două ediţii au generat multe discuţii pe marginea acestui criteriu de jurizare, contestaţiile şi răspunsurile la acestea fiind motiv tot mai des de dezbatere, fie pe la colţuri, fie pe pagina Grupului. La fel şi eterna problemă a articolelor cu greşeli gramaticale sau (ne)respectarea temei.
Cred că o reanalizare a acestor criterii ar scuti organizatorii de polemici şi reproşuri şi pe noi, bloggerii, de energie risipită în van, nervi, frustrări şi bârfe, bineînţeles.

Dragilor, vă spun cu sinceritate, ediţia asta a SuperBlogului m-a obosit. Nu fizic. M-a consumat, că să mă exprim corect.

Multe discuţii pe Grup… discuţii fără sens, de altfel. Multe insulte, directe sau „cu perdea”, insinuări, proteste, critici. Bloggeri care au ocupat spaţiul atât de necesar chestiilor importante, lămuririlor legate de articole, teme, probleme reale, cu postări interminabile care nu aveau legătură cu concursul şi nu corespundeau, nici atât, cu menirea Grupului.

Pe la jumătatea competiţiei am renunţat la a mai citi Grupul şi, normal, am avut de pierdut. Ceea ce era important să ştim, trebuia căutat mai ceva ca acul în carul cu fân… Mi-am limitat dreptul la informaţie utilă, dar am câştigat timp preţios pentru documentare. Nu este echitabil, deoarece informaţiile cele mai bune vin direct de la sursă, nu? 

În fine, cred că şi aici ar trebui modificate nişte chestii, dar asta rămâne la latitudinea organizatorilor.
Un ultim aspect… cel de „suflet”, cel pe care am pus întotdeauna „preţ”.

Vorbim mereu de colegialitate, de fairplay, de respect, de etică, moralitate… de PRIETENIE. Unde sunt, oameni buni? Sau, dacă au fost cândva, de ce au dispărut?
De ce afişăm prietenia doar la Gală, doar după terminarea concursului, doar în comentarii măgulitoare? De ce o punem făţiş pe Grup, când, de fapt, o sfârtecăm cu biciul pe cealaltă parte? Pe cine flatează sau mângâie falsul compliment?

Competiţia este potrivită celor ce ştiu să primească cu demnitate un „nu„, un „ai greşit aici„, o atenţionare sinceră, zic eu, şi constructivă, nu celor care fac paradă de cuvinte măreţe, dar gândurile lor ascund cele mai perfide sentimente. 

Am simţit invidia şi răutatea multora… culmea, exact atunci când, şi de la cine, nu mă aşteptam.

Călcăm în picioare ceea ce numim, cu atâta nonşalanţă şi uşurinţă, „prietenie”.

Am să răspund aici unei persoane la care ţin şi pe care o apreciez foarte mult:
Nu, nu m-am îndepărtat, ci doar (re)evaluez. Cântăresc. Nu numai în ce te priveşte. În general.
Pentru mine prietenia e sfântă. Nu este un cuvânt, o noţiune… Prietenia este religia mea. Dumenezeul meu. Şi n-aş vrea să dezamăgesc, cum n-aş vrea să fiu dezamăgită. Iar

Cu asta am încheiat mică mea trecere în revistă a Spring SuperBlog 2016.

Succes tuturor, în şi în afara competiţiei (viitoare)!

(*) „licenţă poetică”… 😉

Social:

Daniela

Fondator, Administrator și Autor la "Spicuiri";
Autor la "Pe cuvânt!";
Colaborator la "Chic-Elite".
Social:

Ultimele postari ale lui Daniela (vezi toate)

S-ar putea să-ţi placă şi:

17 Comentarii
  1. Deși am stat pe margine de data asta am observat și eu că înverșunarea a fost cumplită de data asta. S-au aruncat multe răutăți în joc iar probele mi s-au părut dificile cu multe chestii tehnice și seci.

  2. Am citit articolul tau cu atentie, atunci iti las spatiul necesar sa cantaresti. Dar cantareste bine, TU esti prietena mea, sa crezi acest lucru!
    Abia astept sa te vad, te pup! :*

  3. Si eu te pup, Alina! 🙂

  4. Da, parca mai multe decât alte dati. Articolele au fost amestecate, ca de obicei. Nu mi s-au parut grele, dar s-a simtit în ultima parte oboseala si lipsa de chef. Desi am încercat sa tin stacheta la acelasi nivel, recunosc ca implicarea nu a mai fost chiar 100%. 🙂

  5. Eu cred că sunt o norocoasă că lucrez cu copii, că nu lucrez tot timpul cu ei e și ăsta un plus și atunci am o sursă de bucurie permanentă la începutul fiecărei săptămâni. Acest aspect a făcut să fiu mai puțin afectată de gălăcioși, deși, de data aceasta mi s-a părut că grupul a devenit insuportabil, așa cum spuneai și tu, de aceea nu îmi vine să felicit pe nimeni de data asta, nici chiar pe mine pentru locul ocupat, fiindcă nu aș ști nici măcar eu dacă sunt sinceră chiar și față de mine însămi. Prefer să treacă timpul, să se așeze lucrurile și, dacă voi avea gânduri mai bune, se vor îndrepta spre acele persoane fără să mă aștern în vorbe…

  6. "gălăgioși", nu "gălăcioși"… :))

  7. Păi…mda 🙂 Ce să zic, draga mea? eu te felicit că ei rezistat în această ediţie. Eu am fost laşă şi am aruncat totul la "gunoi" ca să zic aşa 🙂 Poate la toamnă mă reîntorc cu idei mai bune şi multă răbdare 🙂

  8. Se prea poate sa fie de vina linistea, pe care eu, personal, o ador. Nu stiu. Cu vârsta începi sa fii mai tolerant, mai îngaduitor si, mai ales, discret. Chiar si asa, sa fi fost în locul Claudiei, o luam razna de data asta.
    Putinele mele "interventii" pe Grup au fost dure, ironice… Acum îmi pare rau ca nu m-am controlat, dar doua rânduri ale mele nu-s postari kilometrice cu insulte aduse sponsorilor, colegilor, juriilor.
    Multi critica competitia. Eu ma gândesc ca noi ne cam asternem gresit pledul pe parcursul ei. Dar îmi exprim speranta ca o sa fie mai bine data viitoare.

  9. Hahaha! Asa! Aplica-ti corectia! :))))

  10. Of, Maria! Am observat ca ai renuntat destul de târziu. Si eu am trait momentul… dar am fost ajutata sa-l depasesc.
    "Toamna se numara bobocii"! De-abia astept sa ne (z)batem din nou!

  11. Au încercat unii colegi să mă mobilizeze în fel şi chip 😀 Dar m-am enervat prea tare cu niste jurizari, culmea eu am avut note bune dar în unele cazuri notele cele mai mari au fost puse din "burtă" si nu e prima data cand văd lucrul ăsta. Nu voiam eu să fiu cea care câştiga proba X sau Z, dar în pisicii măsii de treabă dacă nenea juriu a considerat anumite articole câştigătoare… asta e 🙂 Vedem ce boboci numărăm la toamnă 😀 Pup cu drag!

  12. Da, ne lustruim penitele pentru la toamna. Timp este destul si am sesizat si dorinta Claudiei de a "lucra" putin la punctele nevralgice. Baremul de jurizare ar trebui revizuit si o mai mare transparenta ar reda multora încrederea în SB.
    Ori scoasa din barem creativitatea, pentru ca aceasta cântareste mult si este interpretabila, ori clarificata la enuntarea probei. Când s-au cerut articole amuzante, am fost bine punctate cele serioase… Om vedea, Maria! Si eu te pup!

  13. Și mă-ta de lângă pisici parcă era cu cratimă!

  14. Te-a deranjat cratima de la fairplay, domnule profesor? Mai bine în plus decât sa lipseasca, nu crezi?

  15. Oups! Da, scuze… se mai întâmpla. Graba, cred! 🙂

  16. hmmm…Poate după ce-mi mai trec flăcările și devin inteligentă, am să scriu și eu două vorbe…
    În esență, moral, ești mai sus în clasament decât mine! 😉 Penalizările…au fost un accident! Îmi pare rău că nu te pot cunpaște și eu la Gală 🙁

  17. Eu deja încep sa-mi aranjez treburile pentru Gala din iarna… poate reusim atunci sa ne vedem atunci. 🙂

Spicuiește, rogu-te!

Adresa blogului

SPICUIRI (ŞI ATÂT...)

http://spicuiri.ro

Fondator: Daniela Havarneanu

Condiţii de utilizare

©Spicuiri  2014-2017
Toate drepturile rezervate.

Important!
Reproducerea textelor de pe acest blog se poate face doar în limita a 400 de caractere și cu link spre sursă.

%d blogeri au apreciat: