UA-77766388-2

Bărbatul care nu te ascultă nu te sprijină!

Barbatul cvare nu te asculta

 

 

Bărbatul nu (te) ascultă (de obicei). Are pretenţia că te cunoaşte şi te opreşte deja de la începutul frazei cu un gest de parcă ar vrea să-ţi spună: Ştiu ce-ai vrut să zici!
Tu, convinsă că nu ştie, că doar pe tema aceea n-aţi mai discutat, continui, gândindu-te că următoarea frază îi va capta atenţia. Că te va asculta până la capăt.
E adevărat, noi, femeile, suntem cicălitoare, repetăm aceleaşi povestioare ca un disc stricat uneori, insistăm să ne facem auzite. Bărbatului nu-i place prea mult „poezia”. Este mereu pe grabă când vine vorba să te-asculte. Bărbatul este practic, chipurile. Ori „ataci” direct la subiect, fără preludii, fără încheiere, fără concluzii şi, mai ales, fără recapitulări, ori nu deschizi deloc discuţia!

Am trecut lunile astea (lunile de vară, când ni se încing tuturor neuronii) prin „n” situaţii în care aş fi avut nevoie să mă asculte, să-mi ţină partea, să-mi ia apărarea, să-mi fie complice, chiar şi dacă nu este în totalitate de acord cu mine sau cu acţiunile mele. Să-l simt alături, să-mi mângâie orgoliul, cum s-ar spune. Dar m-am trezit mereu în faţa aceleiaşi atitudini de nepăsare, dezinteres sau, cum ziceam mai sus, cu vorbele rămase în gât, că de (!), el mă cunoaşte bine şi ştie ce-mi doreşte sufletul… „din priviri”.

După un război dus pe muteşte timp de trei ani cu câţiva vecini de pe scară, am răbufnit şi mi-am permis, zic eu destul de paşnic, să pun punct altercaţiilor. Nu am avut vreo şansă, pentru că eu şi când mă cert, mă cert diplomatic. Caut să nu insult, dar să ating oarecum coarda sensibilă.
Dau, apoi,  să-i explic şi ălui meu situaţia (de fapt, situaţiile) şi, bineînţeles, nici la el nu găsesc înţelegere.

Păi, cum să găsesc dacă nu are răbdare să asculte? Cum să te sprijine cineva, în general, dacă-şi formează părerile bazându-se numai pe rezultat şi niciodată pe cauzele care au dus la acel rezultat?

Dacă părea altora nu contează întotdeauna, cea a persoanei cu care-ţi împarţi traiul zi de zi, de ani de zile, te interesează, nu? Contezi pe ea, repet, indiferent cât de dură ar fi, cât de mult te-ar dezamăgi dacă ar fi contrară aşteptărilor. Dar, ar fi! Ar arăta, cumva, că are timp şi pentru tine, pentru varianta ta, înainte de a trage pripit concluziile.

-Mă duc să văd ce au de zis şi ei! Să aud şi varianta lor!
Şi??? Du-te, că pe a mea tocmai ai ascultat-o!

Bărbatul care nu te ascultă nu te sprijină! Sau, dacă o face, o face că să scape de gura ta. Să scape de obligaţia (morală) de a-ţi fi aproape atunci când ai nevoie şi, cu siguranţă, de o eventuală nouă „bătaie de cap”. Ceea ce consider că nu-i chiar în regulă.

Tu reuşeşti să te faci ascultată? Dacă da, spune-mi şi mie cum, căci eu am epuizat toate metodele lumeşti!

Social:

Daniela

Fondator, Administrator și Autor la "Spicuiri";
Autor la "Pe cuvânt!";
Colaborator la "Chic-Elite".
Social:

Ultimele postari ale lui Daniela (vezi toate)

S-ar putea să-ţi placă şi:

3 Comentarii
  1. Doamne! Cat adevar! Nici eu n-am reusit niciodata sa ma fac ascultata, inteleasa…. Ceva de genul :,, Eu vorbesc!” sau: ,,Gata”! De ce oare? Cred ca ,,defectul de fabricatie” este la ei, nu la noi! Cert este ca nu m-am nascut muta. Si…mimica, expresia fetei. Vorbesc de la sine, pentru ambii parteneri. Mai ales pentru cel dezamagit de cum evolueaza discutia.

    • Sa vezi cum este, însa, când trebuie sa ascult eu. Detalii, amanunte, povestea pe larg si nu pot sa ma ridic sau sa privesc în alta parte înainte de a termina. Mai lipseste sa-mi dea si-un carnetel sa-mi iau notite, ca sa aprofundez tot ce mi se povesteste! 🙂

Spicuiește, rogu-te!

Adresa blogului

SPICUIRI (ŞI ATÂT...)

http://spicuiri.ro

Fondator: Daniela Havarneanu

Condiţii de utilizare

©Spicuiri  2014-2017
Toate drepturile rezervate.

Important!
Reproducerea textelor de pe acest blog se poate face doar în limita a 400 de caractere și cu link spre sursă.

%d blogeri au apreciat: